Poveste de copil cu casuta in copac

Si lucrarile uscate, in varianta finala

O casuta in copac  si povestea ei

Vine iarna, dar noi tot la vara ne gandim. Asa se face ca ne-am aventurat in a participa la un atelier despre copilarie in culori din natura, initiat online de Zelmira Szabo, o ilustratoare talentata, despre care am aflat de curand ca ii plac foarte mult ierburile. Doar ca .. altfel, adica esenta lor colorata cu care, am vazut si experimentat si noi, se pot face lucruri spectaculoase. Cu ea a imbiat pe Facebook artisti, scriitori, ilustratori sa ii urmeze exemplul si rezultatetele le puteti vedea pe Illustrated Childhood, un blog colorat de cateva ilustratoare participante la aceasta munca ce cercetare si creatie. Toate ilustratiile atelierului le puteti descoperi pe pagina lor de Facebook si ne mandrim ca printre atatea minunatii sunt si doua desene de-ale noastre.

Daca la artisti a fost o joaca de creatie, la noi a fost o joaca de copii, foarte placuta si care ne-a provocat ca cercetam ierburile cu si mai mare atentie. Si pentru ca in cadrul atelierului trebuia sa ilustram, adica sa insotim imaginea de un text despre/din copilarie, iata ce am reusit sa facem: Smaranda a scris o noua poveste, Elisabeta a cantat un cantec sacadat storcand strugurii pe panza, iar eu le-am povestit despre o pasare mare pe care o vedeam in fata ochilor inainte de adormi atunci cand eram ca ele.

Povestea florii curcubeelor

Era odată, într-o grădină, un copac. Și copacul avea o căsuță în el. Într-o zi a venit o pasăre și a luat o floare din grădină. Copacul i-a spus:

– Nu e bine ce ai făcut! Acum trebuie să semeni altă floare în loc.

Și pasărea așa a făcut. Copacul tot aștepta să răsară floarea. Când a sosit toamna, copacul s-a întristat văzând că totul se ofilește în jur, dar floarea tot nu a răsărit. Dar, ce să vezi?! Tocmai atunci a răsărit floarea. Pănă a sosit iarna, floarea crescuse așa de mult, că era cea mai mare floare din lume. Dar copacul se temea să nu moară de frig.

Într-o zi a plouat tare de tot. După ce s-a terminat ploaia, deasupra grădinii a apărut un curcubeu foarte foarte frumos. Copacul a întrebat floarea:

– Tu ai făcut curcubeul?

– Da, eu l-am făcut. Pentru că eu sunt floarea curcubeelor și regina tuturor florilor.

Când a venit iarna, pasărea s-a mutat în căsuța din copac și au trăit toți trei fericiți până la adânci bătrâneți.

Poveste dictată de Smaranda mamei ei la cinci anișori și un pic.

 

Text pentru desenul de copil mai mare, cu pasăre și fereastră înaripată

Una dintre cele mai intense amintiri pe care o pastrez din copilarie este cea a momentului de dinainte de culcare, când descântecele bunicii se împleteau cu cântecul de leagăn, iar laitmotivul era pasărea care purta mintea spre vise. Pe ea, pe pasăre, a cunoscut-o când bunica i-a spus prima dată aceste descântec, pentru noi, cei de acum straniu și dintr-o lume foarte îndepărtată:

“Păsărică albă,

Codalbă,

Pe piatră s-a pus,

Piatra a plesnit în patru.

Să plesnească ochii dăochetorilor

Și dăochetoarelor

Și moroiului

Și moroaielor

Și strigoiului

Și strigoaicelor.

(…)Și pe ea să o lăsați

Curată, luminată

Ca argintu’ strecurat

De Maica Precista lăsată.”

Textul integral il puteti gasi aici: Descantec de la bunica mea

 

Pentru desene, am folosit plante din grădina și cămara noastră:

  • portocaliul este dat de zeama de cătină, Hippophaë rhamnoides;
  • verdele este rezultatul pisării frunzelor de lămâiță, Melissa Officinalis, și mentă, Mentha longifolia;
  • maro-ul este zeamă de frunze de nuc, Juglans regia, la început verde închis, după uscare un maro transparent, foarte plăcut;
  • violetul sau albastrul (violet pe hârtie, desenul cu pomișor, sau albastru pe pânză, desenul cu pasăre) provine de la zeama de petale de trandafir purpuriu, Rosa;

Pe alocuri se văd și pete de roșu, provenite de la sucul de roșii sau un violet foarte pal, provenit de la sucul de struguri.

Va invitam sa va jucati cu culorile plantelor in orice anotimp, dar acum cu atat mai mult. Sunt atatea nuante peste tot: in parc, in curte, la piata sau in camara. Mai jos gasiti povestile noastre si imagini de la atelierul din bucatarie.

Joc cu folos!

 

Acest articol a fost publicat în Articole, De mesterit și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Poveste de copil cu casuta in copac

  1. Pingback: Joaca de-a animația (II) – Floarea iubirii | Casa din copac

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s