Omul cu multi copii – poveste populara

Erau doi frati, unul sarac si cu o multime de copii, iar altul  bogat si fara copii. Cel sarac se vaicarea  ca n-are cu ce-i hrani, dar cel bogat a zis : ,Ba eu sa am si o suta, tot as avea cu ce sa-i hranesc.” Cind merge acasa,  femeia  ii facuse  o suta  de copii ; omul de spaima  a inceput  a  alerga  ca un  nebun,  iar necuratul, din  ceasul  acela,  a inceput a-l chinui fel de fel ; dar el tot zicea : ‘Trupul meu sa pati- masca,  iar sufletul  meu cu Domnul  sa se logodeasca.’  Dupa  mult chin,  Dumnezeu  s-a milostivit si l-a luat  in cer. Femeia lui, de la o vreme, saracise si nu mai avea cu ce hrani copiii ; ce sa faca cu dansii ? I-a trimis la slujba pe cate o oaie pe an. Cand s-a implinit anul,  a avut 100 de oi. Al doilea an, pe cate un vitel  si cand s-a implinit anul,  a avut  100 de vitei.  Pe urma,  pe vaci,  asa ca se imbogatise. Cand au crescut mari,  toti copiii s-au pus la cale, numai cel mare n-a vrut sa se insoare, a zis ca el se duce sa-l caute pe tatal  sau. Si-a luat  un cal  si  a pornit.  Pe drum,  care  incotro umbla  sa-i cumpere calul,  dar el nu l-a dat. Intalneste pe Sf. Ioan si-l intreaba  or de nu stie sa-i spuie unde l-ar gasi pe tatal sau. Sf. Ioan il trimite  la Sf. Luni, dar nici ea nu stia, l-a trimis la Sf. Mercure, Sf. Mercure – la Sf. Vinere si Sf. Vinere – la Sf. Duminica. Sf.Duminica l-a indreptat  ca sa mearga in rai  sa-l caute si i-a dat un galban sa-si cumpere ace sa se intepe pe el si pe cal cand va da in apropierea raiului, ca are sa-l bata somnul, de mirosul florilor si de viersul  paserilor,  si i-a mai zis sa nu vorbeasca cu nime. El a facut toate asa cum l-a invatat  si  in rai  l-a gasit pe tatal  sau. L-a adus acasa si  cu totii s-au bucurat.

Din cartea Datinile si credintele poporului roman de Elena Niculita-Voronca

Acest articol a fost publicat în Basme tainice și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.