Dintr-o carte de puericultura din 1963

Din capitolul Sa se respecte cateva reguli in alimentatia copilului intre 1 si 3 ani:

–      Copilul trebuie sa manance la ore fixe;

–      Daca copilul doarme prea mult dimineata, i se suspenda gustarea de la ora 10;

–      Gustarile sa fie adevarate “gustari”, adica calitativ si cantitativ reduse;

–      Intre mese nu se vor da copilului bomboane, dulciuri sau fructe. I se poate da numai apa daca i se face sete;

–      Mancarurile sa nu fie doar gustoase, ci si frumos servite;

–      Copiii nu trebuie sa consume alcool de nici un fel;

–      Copilul nu trebuie silit sa manance tot, cand nu mai vrea sa fie lasat sa flamanzeasca;

–      Nu alimentati copilul prin frauda (povesti, jocuri, bataie, promisiuni). Este o metoda gresita care se rasfrange asupra sistemului nervos.

Dincolo de aceste axiome care poate par amuzante in 2012, iata si alte lucruri interesante. Ca de exemplu: Sa nu se eticheteze “nervos” copilul zglobiu, zgomotos, neastamparat, care nu sta locului decat in timpul somnului. El trebuie inteles si cunoscut in fiecare etapa de dezvoltare.

Sau: Sa luam exemplu gradinarului prevazator, care indreapta copacul cand trunchiul este inca tanar si mladios, cum spune filosoful antic (Platon), sau al mesterului olar care fasoneaza lutul cand este moale, dupa indemnul unui poet latin. Dar pentru acest lucru sa alegem uneltele potrivite: dragostea, autoritatea, principialitatea si consecventa.

Si, in incheiere, iata cum era privit televizorul de catre puericultori  in 1963:

Pentru parintii copiilor telespectatori

Emisiunile de televiziune fac multa placere copilului si pot sa-i aduca foloase in procesul instructiv-educativ, cu conditia sa se respecte cateva cerinte igienice.

Acestea sunt necesare pentru a se evita “boala de televizor” caracterizata prin: oboseala, stare de nervozitate, dureri de cap, dureri de ochi etc.

  1. 1.  Se vor selectiona cu grija programele de televiziune, dupa varsta. In nici un caz copilul nu trebuie lasat sa vizioneze piese de teatru sau filme pe care nu le intelege si care prin conflictele aduse in scena il pot influenta nefavorabil declansandu-i unele tulburari nevrotice: somn agitat, spaima nocturna etc.
  2. 2.  Durata vizionarii sa nu depaseasca puterea lui de atentie: sa nu-i rapeasca din timpul pe care copilul trebuie sa il petreaca in aer liber, din timpul afectat pregatirii lectiilor sau din timpul somnului.
  3. 3.  Se vor respecta principalele conditii tehnice de vizionare:

–      Copilul sa nu stea prea aproape de ecran;

–      Ochii lui sa se gaseasca la inaltimea ecranului;

–      Incaperea sa fie in penumbra;

–      Mica sursa de lumina a camerei sa fie plasata corect, in spatele telespectatorilor.

V-am prezentat selectiuni din Agenda sanatatii copilului, de doctor Viorica Vasiliu, Editura Medicala, Bucuresti, 1963.

Puer, puericultura – copil si ansamblu de cunostinte, tehnici puse in practica pentru a asigura celor mici o crestere si dezvoltare normale. (Larousse)

Puericultura romaneasca a fost extinsa nu demult la notiunea de educatie. Astfel ca persoane cu pregatire medicala puteau foarte bine sa scrie tratate despre cum sa iti cresti copilul. Si inca se mai practica acest lucru. Si este evident de ce: igiena si sanatate pentru “a obtine” “indivizi” sanatosi, puternici si curati.

Din pacate, “sistemul” actual pastreaza “cadrele” medicale chiar la rangul de educatori: a se vedea cresele de stat unde grupele de copii sunt (doar) supravegheate de asistente medicale. Ca si cand pana la trei ani, copiii nu gandesc, nu creeaza, nu inventeaza, nu se joaca.

Avertisment!

Aveti grija ce carti cititi! Unele sunt extrem de inselatoare: vi se par amuzante de cum le deschideti, dar dupa inchidere va pot cauza chiar o usoara depresie!🙂

Acest articol a fost publicat în Felurite, ticluite, iscusite și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Dintr-o carte de puericultura din 1963

  1. As dori sa adaug o recomandare, cartea lui Virgiliu Gheorghe ,,Efectele televiziunii asupra mintii umane – şi despre cresterea copiilor in lumea de azi”. In partea I a cartii puteti citi despre ,,efectele comunicarii audio-video asupra dezvoltarii si functionarii creierului”, iar in partea a II-a ,,rolul culturii tv in modelarea reţelelor neuronale, a mentalitatilor şi a comportamentelor”. Este aparuta la ed. Evanghelismos, in 2005. Este un prim volum al teologului Virgiliu Gheorghe pe aceasta tema, pentru care a lucrat cu multa constiinciozitate si cu aceeasi constiinciozitate a incercat sa-l si distribuie, personal, prin scoli. Dubla abordare a cartii mi s-a parut foarte ajutatoare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s