Vadana – poveste de ajun

Umbla odată Domnul Hristos şi Sfântul Petru pe pământ şi-au mers la un bogat să îi găzduiască, dar nu i-a primit. Au mers la o vadană săracă tare. Ea pusese câteva baligi in cuptor şi amăgise pe copii că se duce la megieşui să aducă făină – şi copiii tăceau. „Nu ne vei primi să mânem la dumneata noaptea asta, femeie bună?” – zice Dumnezeu. „Ba v-oi primi, dragii mei moşnegi, dar n-aveţi să aveţi hodină, căci copiii mei tot una plâng şi cer să le dau de mâncat.” „Lasă, n-avea grija asta, vom domi cum vom putea.” Au intrat în casă. Copiii iarăşi au început: „Mamă, scoate pâinea!” „De ce nu o scoţi?” – a zis Dumnezeu. „Dacă n-am ce scoate.” „Destupă cuptorul, fă cum îţi zic eu.” Femeia a destupat şi-a găsit cuptorul plin de plăcinte, de pâni şi de colaci. Femeia a căzut în genunchi înaintea lui Dumnezeu şi s-a rugat. „Doamne, a zis Sfântul Petru, i-ai dat pâine, dă-i şi-o masă să aibă pe ce pune pâinea.” Dumnezeu a gândit şi pe loc a fost înaintea lor masa acoperită şi femeia a pus pâinea şi plăcintele pe ea şi iar a căzut în genunchi şi s-a rugat lui Dumnezeu. Iar pâinile, colacii, plăcintele, orişicât mâncau din ele, nu se mai sfârşeau.

Aceasta era tocmai dimineaţa Sfântului Ajun. Săracii s-au dus, iar ea, plină de bucurie, ia şi pregăteşte un şervet cu plăcinte, colaci, merge şi duce la megieşul din toate acelea, căci megieşul e mare lucru. Dar el, când a văzut-o că intră cu darul lui Dumnezeu, a împins-o şi a dat-o afară: „Ce ne-ai adus, calico, nouă ne trebuie pâinea ta, n-avem ce mânca?” Ea a ieşit supărată, strângând pâinile de pe jos. Fiecare bucată ce o ridica, o săruta şi o punea în ştergar la loc. O vede Dumnezeu plângând. „Uite, Doamne, zice Sfântul Petru, blestematul de bogat!” Dumnezeu a chemat-o la dânsul. „Lasă, nu te supra, du-te unde vezi focul acela, că acolo sunt îngerii lui Dumnezeu şi îţi vor da ceva.” Ea s-a dus şi îngerii i-au dat un cârlan. L-a adus acasă şi l-a pus într-un ocolaş, dar nu avea cu ce îl hrăni. „Tăceţi, copii, să nu spuneţi la nimeni, eu mă duc la megieşul să fur că aşa a făcut şi el cu mine.” Se duce noaptea şi ia din trei coşere câte doi seminceri şi din trei stoguri de fân câte o mână de fân. Le-aduce şi le pune în trei locuri la casă până a doua zi s-au făcut trei coşere de păpuşoi şi trei stoguri de fân. Cârlănaşul behăia pe lângă casă. Ea se duce dimineaţa să-i deie mâncare, da lângă el, o moviliţă de galbeni. Megieşul a umblat până la zi cu colinda. Când vine acasă, se uită la casa vadanei şi se miră. „Uite, haita de fărmăcătoare, ce are la casa ei! Dar de mi-ar trăi biciul din cui, voi întreba-o pe dânsa de unde le are!” Femeia şi-a cumpărat pe bani straie frumoase şi tot ce i-a mai trebuit. O cheamă megieşul la el, o cinsteşte şi o pune în fruntea mesei. Ea lua paharul şi-l vărsa sub picior, iar Dumnezeu aşa da că se usca. „Eu astăzi sunt cumătră mare, zice ea. Stau după masă, dar nu beau. Beau straiele de pe mine. Când am fos săracă şi am venit la casa voastră să vă firitisesc, cum aţi ajuns, s-ajungeţi mulţi ani înaintea lui Hristos, voi m-aţi dat afară.” „Ia lasă, cumătră, uită ce a fost. Mai bine spune-ne şi nouă ce ai făcut de îţi merge aşa de bine.” „Vouă trebuie să vă mulţumesc! Ştiţi moşnegii care i-aţi alungat? Ei au venit la mine etc.” „Săracii de noi, aceia au fost norocul nostru şi noi n-am ştiut! Mă rog dumitale, de am ajunge pâna la anul, să ne înveţi să facem şi noi aşa, cum ai făcut dumneata, să venim la dumneata cu dar.” „De ce nu, v-oi învăţa”, zice femeia.

Până la anul, ei erau aşa de săraci, cum fusese ea. Scorţurile lor de pe pereţi acum erau la dânsa, le vânduseră. Vin şi ei cu plăcinte şi cu rachiu. Ea a luat şi le-a pus pe masă, i-a cinstit, i-a ospătat şi le-a dat în loc îndoit să ducă acasă cu dânşii. „Cumătră, zice omul, de ce nu ne dai afară şi nu ne impingi, cum te-am împins noi?” „Asta eu nu voi face, că mă tem de Dumnezeu. Acuma duceţi-vă unde se vede para ceea pe câmp şi dumneata să te tocmeşti cu îngerii pentru sara lui Hristos.” S-a dus la îngeri. „Ai venit, bogate blestemate?”, au zis îngerii. „Am venit.” „Ia fierul acela şi-l pune pe inimă”, un fier lung, cu care se împuşcă la înviere de Paşte. L-a luat şi l-a pus. „Acum pune amândouă mâinile pe fier!” El a făcut cum i-au spus. Atunci îngerii au spus: „Cenuşă s-a născut, cenuşă să se prefacă! Pământ s-a născut, pâmănt să rămâie!” Şi bogatul s-a prefăcut în praf acolo pe loc.

Poveste spusă de un lingurar, pe nume Andrei Motoc şi scrisă în cartea Elenei Niculiţă-Voronca, Datinile şi credinţele poporului român.

Se spune ca dracul tot intreaba: “Se mai scriu oua rosii de Pasti? Se mai colinda la sarbatori?” Cand oua rosii nu s-or mai scrie si cand nu se va mai colinda, atunci si el va iesi.

Colindatul a inceput de aseara. In satul meu aseara cete de colindatori au trecut pe la poarta noastra strigand: „Buna seara la Ajun, poimaine la Mos Craciun! Colindete, colindete! Iesi, lele si ne da zece!”

Primiti colindul si din partea Casutei din copac, un colind cat un covrig:)

Sculati, gazde, nu dormiti,

C-a venit Craciun batran,

Din barbuta scuturand,

Din cofite duraind,

Din ciubote tropaind.             (Colind din Ostrita)

Unul dintre cele mai frumoase colinde de pe la noi este Steaua. Cu steaua se colinda noaptea, din Ajun pana de Boboteaza.

Steaua le-a vestit celor trei magi nasterea Pruncului Sfant. Steaua vesteste, calauzeste pasii calatorilor si le lumineaza bucuria prin stralucirea ei. Steaua sta intre Dumnezeu si oameni.

Fiecare zona a tarii are cantecul ei de stea. In toate cantecele insa se canta despre calatorie, veste, nastere si inchinare. Steaua este cea care aduce lumina Craciunului.

Cu gandul la steaua Craciunului si la frumoasa lui poveste, incheiem si noi ravasul de azi care sper sa va foloseasca si sa va bucure! Sa aveti un Craciun tihnit, cu bucurie!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Basme tainice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Vadana – poveste de ajun

  1. Pingback: Povești din calendar – poveste despre poveste | Casa din copac

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s