Pisica de pe stea

Era o data un om care mergea pe drumul sau, urcand niste trepte. Tot mergand, fara sa-si dea seama, observa ca treptele incep sa urce singure sub picioarele sale. Omul se bucura si se gandi cat este de multumit cu sine si cat este de norocos ca stapaneste atatea bunuri din lumea aceasta. Se mai gandi ca auzise parca, undeva, ca luna nu ar fi ceea ce este, ci ca ar fi un ghemotoc vesel de lumina care poate face scamatorii si, mai ales, minuni. Prostii, isi zise omul, el era un om serios care nu avea timp de astfel de povestiri, luna nu este decat un corp ceresc, care isi primeste lumina de la soare. Oamenii de stiinta si-au dat viata pentru demonstratiile lor cu pivire la univers, la corpurile ceresti si vin niste clovni, care n-au cu ce-si umple timpul, sa vorbeasca despre tot felul de povesti, care nu sunt decat minciuni.

Ehe, s-a dus timpul povestilor, astazi pana si copiii nu mai cred in ele. Altul este viitorul si, ce sa spun, suna chiar bine, gandi satisfacut omul nostru. El nu credea in asemenea lucruri, la fel cum nu credea nici in magicieni.
Tot gandind aceste lucruri, la un moment dat, scarile se terminara brusc si omul ajunse intr-o pestera. Iar in pestera, o pisica. Si, ce sa vezi, pisica incepu sa vorbeasca: Ce bine ca ai venit! Eram singura, acum am si eu un prieten. Ai sa te joci cu mine de dimineata pana seara. Ce bine!
Dar eu nu intentionam sa ajung aici, trebuie sa plec.
Insa, cand sa plece, nici urma de trepte; parea ca pestera ar fi fost suspendata in aer. Pisica rase si raspunse: Pai, nu prea ai pe unde sa pleci.
Bine, dar nu asta era drumul meu; eu sunt un om serios; am facut o mare prostie luandu-ma dupa scarile acelea. Uita-te la mine, am ajuns sa vorbesc cu o pisica.
Nu-i nimic, ai sa vezi ca sunt o pisica prietenoasa.
In susul pesterii se vedea o gaura, iar in centrul gaurii era chiar luna. Pisica spuse in continuare:
Ai putea sa pleci de aici doar daca ai reusi sa urci pana la luna.
Cum sa urce pana la luna? Omul era foarte nervos. Peste un timp, nervii ii trecura si observa pisica, vesela, cum juca niste jocuri ciudate; la un moment dat incerca si el sa intre in jocul ei, dar pisica nu-l baga in seama. Trecu o zi, trecura doua, trei, sapte; trecura saptamani intregi. Omul se gandi in cele din urma sa incerce sa sara pana la luna. Poate cine stie? Avu deodata un fragment de amintire de cand era copil. Isi aminti cum, odata, demult, stand in gradina casei sale, noaptea, vedea luna plina si parca ar fi avut ochi si o gura cu care radea pana la urehi. Simti, din nou, bucuria care il incercase atunci. Visuri de copil, isi zise, dar totusi continua sa sara. Pisica zambi pe sub mustati: Vasazica, s-a mai imblanzit omul nostru.
Dimineata ii spuse pisicii: Uite ce e, eu chiar trebuie sa ies de aici. Nu am timp de prostii. Cu mult calm, pisica ii aminti singura cale de iesire. Daca nu reusea, avea sa ramana in pestera o vesnicie. Disperarea omului era atat de mare incat sarea mereu, zi si noapte, zicandu-si nervos: Ce prostie, eu nici macar nu sunt magician. Si chiar daca as fi…
Odata, obosit de atatea sarituri, i se paru ca vede in luna o stralucire atat de misterioasa si de frumoasa incat o clipa chiar crezu ca luna e ghemotocul acela de lumina care poate face minuni. Intr-o noapte, pe cand dormea, simti ca il gadila ceva pe fata. Erau doua raze de luna. Omul vazu cu mirare ca putea sa le tina intre degete. Naucit, lua cele doua fire aurii in maini, acestea il trasera spre varful pesterii si, deodata, ca prin farmec, peretii pesterii, pestera cu totul, disparura, iar omul se contopi cu luna.
Pisica sari pe o alta stea, strigand bucuroasa: Ce bine ca mai sunt magicieni!

Poveste inchipuita si rostita de Anca Simitopol

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Basme tainice și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s